Nimic nu iese cum trebuie fără pasiune, absolut nimic. Sau, dacă vreți, iese ceva din zona mediocrității. Diferența apare abia când autorul se implică total. Indiferent ce ar face, atunci când privești spre un om pasionat, constați că aproape că nu vede ași nu aude altceva, până când nu își termină treaba. Asta nu înseamnă că stă neapărat încordat, ci mai degrabă zâmbește, gândindu-se la rezultat.
Poate fi un medic, un mecanic, un profesor, un electronist, un bucătar. Poate fi orice, atât timp cât și-a cultivat pasiunea, cât a practicat-o până când aproape că nu mai are secrete pentru el. Ce urmează? Urmează să o împartă cu ceilalți.
Așa este Dan Neagu, sufletul Restaurantului Bulevard din Ploiești. Îi poți spune bucătar, chef, masterchef, îi poți spune cum vrei, pentru că ceea ce face este la superlativ, cum la superlativ este și pregătirea lui, fiind sigurul chef Escoffier din Ploiești.
Dan este mai mult decât un chef. Un tip de urmărit, încă de dimineața, când parcă ”intră în priză”. Zici că e ultima zi în care are ceva de demonstrat, așa că trebuie să iasă totul bine. Este ceva mai mult decât calificarea profesională de excepție care îl obligă, este felul în care pune suflet în fiecare preparat pe care îl pregătește pentru cei care trec pragul Restaurantului Bulevard.
Aproape oricine poate să gătească, aproape oricine poate să încerce să urmeze pașii dintr-o rețetă, cel puțin în privința unor preparate clasice. Uneori ies, alteori nu prea, dar ne place multora să ne jucăm în bucătărie. Puțini însă știu cum să folosească secretul preparatelor perfecte, un ingredient care nu trebuie să lipsească niciodată: sufletul. Aici se face diferența și asta îl face special pe Dan. L-am văzut făcând show în timpul serilor de ”live cooking”, care cu siguranță se vor relua și în 2022. Iese un adevărat spectacol, nu doar o serie de rețete puse cu măiestrie în farfurii.
Lui Dan îi ies toate. O salată dacă face, doi mici, o porție de papanași, un pește indiferent cum, un preparat sofisticat… în orice pune o fărâmă de suflet. Rezultatul se vede, dar mai ales se simte la gust. Restul… dozaj, ingrediente, plating, toate sunt detalii și toate sunt respectate cu sfințenie, dar peste toate se simte sufletul pus. Am spus ”o fărâmă” de suflet, pentru că oricum nu se dozează în vreun fel. Puteam să spunem suflet și atât… din tot sufletul.
S-ar putea să se enerveze pentru că i-am dezvăluit secretul preparatelor perfecte de la Restaurant Bulevard, dar o să-i treacă, pentru că n-are suflet rău. ?
