Dacă ar fi să concepem un top al celor mai populare și mai gustoase preparate tradițional românești, cu siguranță, tochitura ar ocupa unul dintre locurile fruntașe. Găsim tochitura în fiecare regiune a țării, dar pe oricare am alege-o ne-ar părea extrem de gustoasă. Dacă am avea însă în față toate variantele, atunci chiar ar fi o problemă. Vă propun astăzi, de aici, din bucătăria Restaurantului Bulevard, una dintre cele mai apetisante rețete ale tochiturii – Tochitura Muntenească.
Bucătăria românească a devenit din ce în ce mai apreciată în ultimii ani, atât de gurmanzii de la noi, cât și în străinătate. Preparate tradiționale cu arome inconfundabile sunt scoase la suprafață, într-o altă formă. Printre ele, tochitura, mâncare care, pe vremuri, era pregătită în gospodăriile de la sate în special iarna, odată cu tăierea porcilor.
După zeci, poate sute de ani, tochitura a devenit aproape o delicatesă …pusă pe mese în zile de sărbătoare și tot mai căutată în restaurante.
Fiecare regiune a țării are o variantă de tochitură. Fie că vorbim despre tochitură moldovenească, oltenească, mocănească sau țărănească, fie că o preparăm din carne de porc, pui sau combinate, fie că preferăm tochiturile cu brânză și ou desupra, ori simple și chiar cu verdeață, toate sunt la fel de gustoase.
La fel și Tochitura Muntenească pe care o preparăm astăzi, împreună, aici, în bucătăria Restaurantului Bulevard.
Diferența dintre Tochitura Muntenească și celelalte variante este lipsa organelor. Practic, acesata este și particularitatea rețetei. Nu folosim niciun fel de organ în Tochitura Muntenească, ci doar carne de porc și cârnăciori.
Pentru rețeta noastră de Tochitură Muntenească ne sunt necesare: carne de porc (mușchiuleț și ceafă), cârnăciori afumați, carne de la untură, usturoi, sos tomat, untură, cimbru, piper, ardei iute, foi de dafin și puțin vin alb. Vom adăuga la final mămăliguță și ou ochi, dar și murături. Mai avem nevoie și de un ceaun generos sau o cratiță – preferabil emailată, pentru a nu lăsa carnea să se lipească.
Ingrediente pentru tochitură muntenească ,,Bulevard” cu carne de porc – 4porții
- CARNE de PORC 1,2 kg (ceafă, mușchiuleț, spată)
- CARNE afumată la garniță 400gr
- CĂRNAT AFUMAT 150gr
- ULEI 100ml
- UNTURĂ 100gr
- VIN 300 ml
- APĂ 300ml
- SOS TOMAT SPANIOL 400gr sau sos tomat
- SARE 2gr
- PIPER 4gr
- CIMBRU 4gr
- FOI de DAFIN 4-6 buc
- OU 1buc
- OȚET SAU VIN 3ml
- MĂMĂLIGĂ 750gr
- BRANZĂ TELEMEA RASĂ 200gr
- MURĂTURI ASORTATE 400gr
- PĂTRUNJEL, după gust
- ARDEI IUTE, după gust.
Pregătire: 10min
Preparare: 40 – 50 min (depinde de calitatea cărnii)
Cum fac eu tochitura muntenească „Bulevard” cu carne de porc
Când le-avem pe toate la îndemână, ne apucăm de treabă. Curățăm carnea de porc de eventuala pieliță inestetică și o tăiem în bucăți… nici prea mari, nici prea mici. Încingem untura și puțin ulei în ceaun, apoi adăugăm cuburile de carne și cârnăciorii tăiați, de asemenea, în bucăți.
Învârtim în ele până când se caramelizează, adică…până când băcățile de carne încep să prindă crustă. Abia după aceea, putem acoperi ceaunul cu un capac și lăsăm să fiarbă.
Verificăm din când în când. Odată ce ne dăm seama că bucățile de carne au început să se strângă și apa a ieșit din ele, putem renunța la capac și în același timp, putem adăuga sare și piper. Lăsăm totul să fiarbă până când scade zeama cărnii aproape în totalitate.
În momentul în care uleiul și untura încep să sfârâie în ceaun turnăm vinul, jumătate de cană, poate o cană…în funcție de inspirație. Lăsăm în continuare pe foc până când lichidul din tochitura noastră muntenească scade la jumătate.
Completăm din nou cu apă, acoperim și-i mai dăm cărnii ceva răgaz la foc mic, pentru că, în esență, acesta este marele secret al tochiturii: carnea aproape că trebuie să se topească în ceaun.
Când lichidul scade din nou la jumătate, adăugăm carnea afumată, sosurile, foile de dafin, câteva crenguțe de cimbru și doi, trei căței de usturoi. Lăsăm din nou să fiarbă.
Și pentru că ne apropiem de final, preparăm și oul poșat. Îl fierbem, practic, fără coajă, cam două minute, în apă cu sare și puțin oțet sau vin. Este secretul de care avem nevoie pentru ca albușul să nu se piardă în apa clocotindă, ci să stea cât mai lipit de gălbenuș.
Când avem și tochitura și oul gata, montăm preparatul pe o farfurie alături de mămăligă și castraveți murați.
Poftă bună!
Vizionare plăcută și mai ales utilă!